Endoscopie

Endoscopia digestiva superioara este procedura utilizata pentru examinarea vizuala a sistemului digestiv superior cu ajutorul unui tub flexibil prevazut in capat cu o camera de mici dimesiuni atasata in capatul unui tub flexibil. Medicul specialist gastroenterolog foloseste endoscopia pentru a diagnostica si uneori trata afectiuni ale esofagului, stomacului si duodenului.

Termenul medical pentru endoscopia digestiva superioara este esofagogastroduodenoscopie. Endoscopia digestiva superioara se poate efectua la un cabinet medical sau in spital.

DE CE ESTE NEVOIE DE ENDOSCOPIE?

Endoscopia digestiva superioara se efectueaza pentru diagnosticarea si uneori pentru tratarea afectiunilor tubului digestiv superior, incluzand esofagul, stomacul si inceputul intestinului subtire (duoden).

Medicul poate recomanda efectuarea unei endoscopi pentru:

  • Investigarea simptomelor. Endoscopia il poate ajuta pe medic sa determine ce anume cauzeaza simptomele, cum ar fi greata, starile de voma, durerile abdominale, dificultatile la inghitire si sangererile gastrointestinale.
  • Diagnostic. Medicul poate preleva cu ajutorul endoscopului mostre de tesut (biopsie) pentru a fi analizate in laborator. Se pot diagnostica astfel afectiuni cum sunt anemia, sangerarile, inflamatiile, diareea sau cancerele sistemului digestiv.
  • Tratament. Medicul poate introduce prin endoscop instrumente speciale cu scopul de a trata afectiuni ale sistemului digestiv cum ar fi cauterizarea unui vas de sange pentru a opri o sangerare, dilatarea unei stenoze digestive, indepartarea unui polip sau a unui corp strain.

Endoscopia este uneori folosita impreuna cu alte proceduri, cum ar fi ultrasunetele. O sonda cu ultrasunete poate fi atasata la endoscop pentru a creea o imagine specializata a peretelui esofagului sau a stomacului si a structurilor anatomice de vecinatate. Folosirea ultrasunetelor poate de asemena ajuta medicul sa creeze imagini ale organelor mai greu accesibile, cum ar fi pancreasul. Modele noi de endoscop folosesc camere de inalta rezolutie pentru a prelua imagini foarte clare.

Unele endoscoape permit medicului sa foloseasca o tehnologie numita imagistica in banda ingusta, acesta utilizeaza o lumina cu lungime de unda speciala pentru o mai buna detectie a leziunilor precanceroase, cum este de exemplu esofagul Barrett.

Riscurile unei endoscopii:

Endoscopia este in general o procedura sigura. Rarele complicatii includ:

  • Riscul aparitiei sangerarilor dupa endoscopie creste daca procedura include si prelevare de tesut (biopsie) sau tratamentul endoscopic al unei afectiuni a sistemului digestiv. In cazuri foarte rare o asemenea sangerare poate necesita o transfuzie de sange.
  • Endoscoapele si accesoriile sunt dezinfectate si sterilizate dupa fiecare procedura, riscul aparitiei unei infectii fiind foarte scazut. Probabilitatea aparitiei unei infectii creste atunci cand sunt efectuate si proceduri adiacente in timpul endoscopiei. Majoritatea infectiilor sunt minore si se pot trata cu antibiotice. Medicul poate prescrie preventiv antibiotice inaintea efectuarii procedurii daca pacientul prezinta un risc crescut de infectie.
  • Perforatii ale tractului gastrointestinal. O ruptura a esofagului sau a altei parti ale tractului digestiv superior ar putea necesita spitalizare si in anumite conditii chiar interventie chirurgicala. Riscul acestor complicatii este foarte scazut – 1 caz la aproximativ 11000 de endoscopii digestive superioare. Riscul creste daca sunt efectuate proceduri suplimentare cum ar fi dilatari pentru largirea esofagului sau montarea de proteze esofagiene metalice.

Se poate reduce riscul aparitiei unor complicatii prin urmarirea cu atentie a instructiunilor medicului in ceea ce priveste pregatirea pentru endoscopie cum ar fi repausul alimentar si intreruperea anumitor medicatii.

Semne si simptome ce pot indica o complicatie:

Semnele si simptomele de urmarit dupa efectuarea unei endoscopii sunt:

  • Febra;
  • Durere in piept;
  • Dificultati de respiratie;
  • Scaun cu sange sau foarte inchis la culoare;
  • Dureri abdominale severe;
  • Varsaturi, cu precadere daca acestea sunt cu sange, si au aspectul zatului de cafea.

 Se anunta medicul sau se merge la camera de garda a unui spital daca apar oricare dintre aceste simptome.

CUM SE FACE PREGATIREA PENTRU ENDOSCOPIE?

Medicul da instructiuni specifice in ceea ce priveste pregatirea pentru endoscopie. In anumite cazuri medicul poate solicita:

  • Repausul alimentar inaintea endoscopiei. Nu se va manca si nu se va mai bea nimic cu sase pana la opt ore inaintea endoscopiei pentru a se asigura ca stomacul este gol in vederea procedurii.
  • Oprirea anumitor medicatii. Vor fi intrerupte anumite medicamente anticoagulante in zilele de dinaintea endoscopiei. Anticoagulantele pot creste riscul aparitiei sangerarilor in cazul in care se efectueaza si alte proceduri in timpul investigatiei. Daca pacientul sufera de o boala cronica cum ar fi diabetul, boli de inima sau tensiune arteriala mare, medicul va da instructiuni specifice in ceeea ce priveste medicatia.

Medicului trebuie sa i se aduca la cunostinta orice supliment alimetar sau medicament folosit de catre pacient inaintea endoscopiei.

Planificarea recuperarii dupa endoscopie:

Majoritatea pacientiilor care efectueaza o endoscopie digestiva superioara vor primi un sedativ pentru relaxare si pentru ca procedura sa fie mai confortabila. Recuperarea dupa sedare trebuie planificata din timp. Pacientul se va simti normal din punct de vedere fizic dar memoria, timpii de reactie si capaciatatea decizionala ar putea fi afectate. Nu se recomanda conducerea autovehiculului. Ar putea fi necesara o zi de concediu si nu se vor lua decizii importante personale sau financiare pentru 24 de ore.

La ce se pot astepta pacientii pe parcursul efectuarii procedurii:

Pe durata efectuarii edoscopiei digestive superioare, pacientului i se va cere sa se intinda pe partea stanga. Pe parcursul efectuarii procedurii:

  • Se vor atasa senzori de monitorizare pe corpul pacientului. Acest lucru permite personalului medical sa monitorizeze respiratia, tensiunea arteriala si pulsul.
  • Se va administra sedativul. Acesta se va administra intravenos in antebrat si are rolul de a relaxa pacientul pe durata efectuarii procedurii.
  • Medicul poate administra si un spray anestetic in cavitatea bucala a pacientului. Acesta are rolul de a amorti gatul in vederea introducerii endoscopului. Pacientul ar putea purta o proteza de plastic pentru a mentine gura deschisa.
  • Se introduce endoscopul in cavitatea bucala. Medicul va solicita pacientului sa inghita endoscopul. Acesta va simiti o presiune la nivelul gatului, dar nu ar trebui sa simta durere.

Pacientul nu va mai putea vorbi dupa ce este introdus endoscopul. Endoscopul nu impiedica in nici un fel respiratia.

Pe masura ce medicul coboara endoscopul in esofag:

  • O camera de mici dimensiuni transmite imagini video pe un monitor in sala de examinare. Medicul urmareste imaginile pe acest monitor pentru a detecta anormalitati la nivelul tractului digestiv superior. Daca sunt detectate asemenea anormalitati la nivelul tractului digestiv, medicul poate inregistra aceste imagini pentru a le examina ulterior.
  • Se va introduce aer cu presiune scazuta in esofag pentru a umfla tractul digestiv. Acest lucru permite endoscopului sa avaseze usor si ii permite medicului sa examineze mai usor mucoasa tractului digestiv. Pacientul poate simti presiune sau senzatie de plin din cauza aerului introdus.
  • Medicul va introduce prin tubul endoscopului instrumente speciale pentru a colecta mostre de tesut sau pentru a exciza un polip. Medicul urmareste monitorul pentru ghida instrumentele chirurgicale.

Cand medicul incheie examinarea, endoscopul este retras incet prin cavitatea bucala. O endoscopie dureaza de regula intre 5 si 15 minute in functie de complexitate.

CE SE INTAMPLA DUPA ENDOSCOPIE?

Pacientul va fi dus intr-o zona de recuperare unde va sta in liniste dupa investgatie. Acest repaus poate dura aproximativ o ora si permite echipei medicale monitorizarea pacientului pana dispare efectul sedativului.

Odata ajuns acasa, pot aparea usoare semene de disconfort, cum ar fi:

  • Balonare si gaze;
  • Crampe
  • Durere in gat.

Aceste simptome vor disparea in timp. Daca pacientul este ingrijorat sau disconfortul este major trebuie anuntat de urgenta medicul.

Este recomandata o zi de repaus dupa efectuarea endoscopiei. Dupa administrarea sedativului pacientul se va simti alert, dar timpii de reactie sunt afectati negativ si capacitatea decizionala este diminuata.

Rezultatele endoscopiei:

Timpul de asteptare pentru rezultatele endoscopiei poate fi afectat de mai multi factori. Daca, de exemplu, endoscopia a fost efectuata pentru a depista un ulcer, rezultatele vor fi disponibile imediat dupa efectuarea procedurii. Daca a fost prelevata o proba de tesut (biopsie), vor trebui asteptate rezultatele testelor de laborator. Trebuie intrebat medicul in cat timp vor fi disponibile rezultatele endoscopiei.

INTREBARI FRECVENTE

Endoscopia digestiva superioara este procedura utilizata pentru examinarea vizuala a sistemului digestiv superior cu ajutorul unui tub flexibil prevazut in capat cu o camera de mici dimesiuni atasata in capatul unui tub flexibil.
Nu se va manca si nu se va mai bea nimic cu sase pana la opt ore inaintea endoscopiei pentru a se asigura ca stomacul este gol in vederea procedurii.

Discutati cu noi pe WhatsApp